Pentru ca această misiune să fie îndeplinită, jurnalismul trebuie să respecte standarde profesionale solide: verificarea surselor, imparțialitatea, echilibrul și responsabilitatea în transmiterea informațiilor. Din păcate, în România, aceste principii par să fie tot mai des ignorate.

Tabloidizarea presei, influența politică și dependența de finanțările obscure au transformat multe redacții în simple canale de propagandă. Vedem tot mai frecvent știri false, titluri senzaționaliste și campanii de manipulare care urmăresc interesele patronilor de presă sau ale unor grupuri de influență. Investigațiile serioase și reportajele de profunzime sunt din ce în ce mai rare, iar jurnaliștii care îndrăznesc să spună adevărul sunt marginalizați sau, în unele cazuri, chiar amenințați.

Un alt factor care a slăbit etica jurnalistică este goana după audiență. Într-o eră a rețelelor sociale, unde viteza de publicare contează mai mult decât acuratețea, multe publicații aleg să difuzeze informații neverificate, mizând pe impactul emoțional și nu pe veridicitate. Clickbait-ul a devenit regula, nu excepția, iar publicul, dezinformat constant, își pierde încrederea în presă.
În aceste condiții, este nevoie de o regândire profundă a rolului jurnalismului în societate. Codurile deontologice trebuie să fie mai mult decât simple declarații de intenție, iar jurnaliștii trebuie să fie educați și susținuți să respecte standardele profesiei. De asemenea, este esențial ca publicul să devină mai exigent și să sancționeze derapajele, refuzând să consume conținut toxic și manipulativ.

Fără o presă responsabilă, România riscă să rămână captivă într-un cerc vicios al dezinformării, în care adevărul devine doar o opțiune, nu o obligație. Restaurarea eticii jurnalistice nu este doar o chestiune profesională, ci una esențială pentru sănătatea democrației. ( SURSA: RASCRUCEA.RO )