La 94 de ani, trimis în judecată pentru crime împotriva umanității împreună cu alți apropiați rămași în viață, cu ajutorul cărora a preluat puterea în decembrie 1989, fostul șef de stat continuă să fie apărat de o mână invizibilă din sistemul juridic.

În 34 de ani, magistrații români care au avut pe mână Dosarul Revoluției au făcut mereu piruete care au produs amânare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu (83 de ani), viceprim-ministru în guvernul provizoriu Petre Roman (1989-1990) și Iosif Rus (88 de ani), general român de armată, comandant al Aviației Militare între 1986 și 1990.

Magistrații Curții Supreme au constatat „neregularitatea rechizitoriului” în Dosarul Revoluției și așteaptă în această săptămână din partea Parchetului Militar să decidă dacă menține trimiterea în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei pentru refacere anchetei.  

În ultimii ani, judecătorii s-au jucat de mai multe ori cu acest dosar. L-au trimis înapoi la magistrații militari pentru mai multe probleme din rechizitoriu în 2021. Apoi, în 2022, fosta șefă a Parchetului General, Gabriela Scutea, l-a retrimis la Curtea Supremă, după refacerea anchetei, dar la mai puțin de jumătate de an, un judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte a decis că nu este de competența acestei instanțe să judece dosarul şi i l-a aruncat Curții de Apel București.

In toamna anului trecut, în sfârșit, Curtea de Apel București a hotărât să înceapă judecarea celor trei inculpați, dar acuzații au contestat soluția la Înalta Curte. Adică avocații au cerut mutarea dosarului din nou la Înalta Curte, după ce abia fusese adus la Curtea de Apel.

Doar o altă formă de a trage de timp, fiindcă toți trei inculpații au vârste înaintate și speră ca sfârșitul lor să aibă loc înaintea procesului final.

Dosarul a fost deci repartizat unui complet de doi judecători (Elena Barbu și Mihail Udroiu), dar cei doi s-au dovedit că au opinii opuse, așa că, după mai multe amânări în care nu s-au putut pune de acord, situația s-a tranșat într-un așa-numit complet de divergență.

Altfel spus, a fost nevoie de un al treilea judecător cu ajutorul căruia să se decidă. Cea care a hotărât în ce parte merg lucrurile a fost cea de-a treia persoană: judecătoarea Lia Savonea, fostă șefă a Consiliului Suprem al Magistraturii, expertă în jocuri de putere, cunoscută pentru rezervele față de DNA, pentru soluțiile sale de achitare pe bandă rulantă și celebră pentru sentința de 8 luni de închisoare cu suspendare dată unui bărbat care a violat o minoră, cu justificarea că fata și-ar fi dat acordul. ( SURSA: SPOT MEDIA )