Gândul la Sărbători, ne poate duce prima dată la bunătățile pe care le punem pe masă, de la cârnați, caltaboș, sarmale, salata boeuf, cozonac și până la friptură făcută în prima zi de Crăciun. Aproape în fiecare an ajungem să aruncăm mâncarea rămasă după sărbători.

Cumpărăturile în cantități mari și gătitul excesiv nu ne ajută deloc: nu reușim să mâncăm cât cumpărăm și cât gătim, nici măcar după ce ne dregem cu vinul preferat. Obiceiul acesta greșit îl regăsim și la mulți alți vecini europeni.

88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt prooduse în Europa, în fiecare an. E important să încercăm să reducem risipa în timpul Crăciunului și a Anului Nou, sărbători asociate foarte des cu cantități uriașe de alimente. Cea mai bună abordare pentru a evitarea risipei alimentare este schimbarea mentalității.

Raportat la România, mulți cumpără mâncare și pentru că în timpul regimului comunist n-au avut atâtea bucate alese pe masa de Crăciun. Primul sfat este să gătim gândindu-ne la o abordare preventivă sau precaută. E nevoie de calcularea cât se poate de exactă a numărului de alimente necesare și adaptarea rețetelor în consecință.

Crăciunul este o sărbătoare solidară, în esență. Deci dacă totuși ne rămâne mâncare, o putem dona unui vecin, unui om al străzii sau dacă nu știm pe nimeni care ar avea nevoie, putem apela la ONG-urile care se ocupă de comunitățile vulnerabile.

În unele țări europene, risipa are loc la nivel de consumator, în timp ce, în altele este la nivel de producție. Conform estimărilor Comisiei Europene, 132 de miliarde de euro merg la gunoi anual, la care se adaugă 9,3 miliarde pentru costurile colectării și gestionării acestor deșeuri. Începând cu luna iulie a.c. Comisia Europeană are ca țintă, pentru statele membre, reducerea cu 30% a risipei pe cap de locuitor, în HoReCa sau gospodării până în 2030.

Diferențele dintre țări, în ce privește risipa alimentară, constă în legislațiile fiecărui stat. De exemplu, Franța a impus supermarketurilor să nu arunce mâncarea rămasă, ci să o ofere persoanelor din comunitățile defavorizate. Doar că România stă foarte prost la capitolul risipă alimentară, fiind pe primul loc în Europa la cantitatea de alimente care ajung la gunoi.

În fiecare an se risipesc 2,5 milioane de tone de alimente, adică fiecare român aruncă în medie, 75 de kilograme de mâncare. Pentru a reduce risipa alimentară de Crăciun și de Anul Nou cumpărați alimente de la producători locali, astfel lanțurile de aprovizionare mai scurte nu generează atâta risipă de alimente.

Puteți împărți mâncarea rămasă comunității: a ajuta pe cineva care are nevoie va ajuta și planeta. Căutați rețete pentru a găti un alt fel de mâncare din ce a rămas neconsumat: merele pot fi făcute gem, de exemplu, în timp ce legumele rămase și care sunt aproape de expirarea termenului de valabilitate pot deveni tocăniță.

Și e important să nu uităm niște sfaturi simple: nu mergeți la cumpărături când vă este foame! Faceți o listă în avans și țineți-vă de ea! Risipa alimentară nu reprezintă o problemă doar în perioada Crăciunului, ci în tot restul anului, deci ne putem educa să avem un comportament responsabil, zi de zi.