Cu toate sfaturile nutriționiștilor, ale bucătarilor chefi sau influencerilor, în ciuda spoturilor publicitare transmise de televiziuni, care îndeamnă la o alimentație sănătoasă și reducerea consumului de zahăr, românii nu renunță la zahăr, grăsimi, carne sau alcool în exces. În tot acest timp s-a redus considerabil consumul de legume și fructe.

Un motiv ar fi scumpirea produselor, dar cu toate astea mulți consumatori le cumpără, oricât ar urca prețul la pâine, benzină, motorină, zahăr, alcool sau tutun. În cazul legumelor, de exemplu, varza a crescut de la 2,5 lei în 2022, la la 6 lei, într-un an, iar ceapa urcase de la 2 lei la aproape 8 lei.

Alte explicații pentru consumul alimentelor periculoase ar fi lipsa de timp a oamenilor: muncă multă, timp tot mai redus alocat gătitului, deci e mai comod să ne cumpărăm o shaorma sau alt junk food. Statisicile confirmă că românii consumă mai multe alimente nesănătoase, în ciuda consecințelor negative asupra sănătății.

Mulți oameni preferă gustul alimentelor nesănătoase, aceștia obișnuindu-se cu ele. Comoditatea ar fi un al motiv, alimentele nesănătoase fiind adesea mai convenabil de preparat și de consumat, mai ales pentru cei cu un stil de viață complicat. Adesea alimentele nesănătoase sunt mai la îndemână decât cele mai sănătoase și mai accesibile pentru o populație mai largă.

Reclamele, cu cât sunt mai atractive, prezentând alimente nesănătoase pe internet, cu atât pot influența mai ușor alegerile alimentare. Influența negativă a colegilor ii poate face pe mulți să adopte un comportament imitativ, care încurajează consumul de alimente nesănătoase.

Disponibilitatea tot mai mare a serviciilor de livrare online de alimente ușurează comenzile de alimente nesănătoase. Stările emoționale precum plictiseala, stresul și depresia sau furia pot favoriza consumul de alimente nesănătoase. Există și oameni pentru care lipsa de cunoștințe pur și simplu, îi aduce în situația de a consuma junk food, riscându-și sănătatea.

Companiile alimentare sunt acuzate că au manipulat în mod deliberat compoziția chimică a produselor pentru a le crea dependență persoanelelor cu chimicale vulnerabile ale creierului, cum ar fi copiii. Acuzațiile aparțin lui David Kessler, fostul comisar al FDA care, participând la cercetări ulterioare a găsit asemănări în modul în care creierul unor animale folosite drept cobai au experimentat simptome de sevraj similare cu sevrajul la droguri, după ce au fost hrănite cu un amestec bogat în grăsimi și zahăr și au urmat apoi o dietă.

Cu toate că Industria alimentară a respins afirmațiile lui Kessler, acesta consideră că multe companii alimentare ar trebui să fie expuse public pentru comercializarea de alimente care dau dependență. La români se pare că, în perioade cu inflație ridicată, care afectează bugetul alocat alimentelor sfaturile privind importanța allimentației sănătoase sunt privite, din păcate, fără interes.