Delagația FMI a avut mai multe întâlniri, la București, cu membrii Guvernului. Rezoluțiile au fost pozitive pentru mediul de afaceri și investitori, iar membrii FMI nu au cerut măsuri drastice, majorări de taxe sau măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar: „Dimpotrivă, au recomandat reinstaurarea stabilității și a predictibilității pentru a recâștiga încrederea partenerilor internaționali și a investitorilor, după cum a reiterat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna”, au adăugat specialiștii în fiscalitate, strategie, tranzacții și consultanță ai EY România.

Reprezentanții Guvernului au participat la consultări cu partenerii financiari internaționali ai României, obiectivul fiind analiza celor mai recente evoluții financiare și economice ale României și pe fondul retrogradării ratingului de țară, dintr-o perspectivă stabilă, la una negativă. Delegația guvernamentală a reconfirmat angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în acest an.

În același timp se va continua traiectoria corectivă și în următorii ani, conform Planului fiscal agreat cu Comisia Europeană și a recomandărilor primite în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. România este deja înscrisă în Procedura aplicabilă Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European încă de acum cinci ani, depășindu-se în 2019 valorea de referință a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.

Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a dat undă verde planurilor bugetar-structurale pentru 21 de state membre, inclusiv România – căreia i s-a aprobat și prelungirea perioadei de ajustare bugetară de la 5 la 7 ani. În planul înaintat Consiliului, România se angajează să realizeze un set de reforme și investiții care vor îmbunătății creșterea și sustenabilitatea bugetară până în 2031. Specialiștii EY au enumerat mai multe reforme fiscale importante.

Reforma salariului minim prevede introducerea unui nou sistem de stabilire a salariului minim brut bazat pe inflație și creșterea productivității, reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor, care include reducerea treptată a domeniului de aplicare a acestui regim și majorarea cotelor de impozitare, precum și reforma privind revizuirea cadrului fiscal, incluzând eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și operaționalizarea sistemului informatic de evaluare a proprietăților pentru implementarea unui model automat de impozitare a bunurilor imobiliare din 2026.

Starea de volatilitate crescută și insecuritate din mediul de afaceri se resimte și la nivelul investitorilor. FMI recomandă mai multe măsuri pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și stabilități fiscale, printre care reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB prin adoptarea unor măsuri fiscale prudente, îmbunătățirea eficienței colectării veniturilor, alocarea de fonduri suplimentare pentru servicii esențiale și menținerea unui nivel sustenabil al datoriei.

„Prin adoptarea acestor acțiuni, guvernul român poate lucra pentru a atinge disciplina fiscală și a promova dezvoltarea economică în fața provocărilor continue. Această activitate poate produce rezultatele dorite doar printr-o colaborare și o consultare constantă cu mediul de afaceri”, precizează specialiștii EY România.