În primul an de pandemie, 2020, conform BNR erau sub 160.000 de români cu restanțe, care depășeau 30 de zile la bănci, plus încă 20.100 restanțieri la IFN-uri. Sumele restante ajungeau la 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro). La finalul anului trecut, numărul restanțierilor crescuse la 240.000, iar sumele datorate și nerambursate erau tot de 18 miliarde de lei.  Restanțele pe care cei împrumutați le au la bănci și IFN-uri sunt de 3,6 miliarde de euro.

Sumele sunt împărțite astfel: 1 miliard de euro - datorii la credite în euro; 1 miliard de euro, datorii la împrumuturi în lei; 0,6 miliarde de euro - din credit în dolari americani sau în alte valute  Restanțele sunt mai vechi de 3 luni, iar majoritatea restanțelor erau de „peste 90 de zile de întârziere” sau ajunseseră deja la „recuperatorii” de datorii. Restanțele mai mari de 30 de zile, ale persoanelor fizice sunt raportate de Biroul de Credit pe baza datelor furnizate de instituțiile de credit și de instituțiile financiare nebancare participante la Sistemul Biroului de Credit.

„Pandemia a înrăutățit mult lucrurile. Au fost oameni care luaseră credit înainte de pandemie iar apoi și-au pierdut locul de muncă și au început să gâfâie la rambursarea împrumuturilor”, a declarat un oficial din Banca Centrală, care a preferat să rămână anonim. „Multe dintre aceste companii zombi sunt ținute în viață din banii contribuabililor” a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR. „Gospodăriile se luptă cu disperare cu rambursarea creditelor, mai ales că prețurile mâncării, ale facturilor la utilități și costul vieții în general îi fac să întârzie cu rambursările”, susțin oficialii BNR.